Descriere

Legenda spune că Dragoş Vodă venind la vânătoare pe aceste meleaguri a întâlnit-o pe Dorina, fiică de păstor, frumoasă ca o zână. Şi-a continuat vânătoarea însă gândul i-a rămas numai la ea. Când o căprioara i-a aparut în faţă, Dragoş Vodă a scos arcul şi a tras. S-a auzit un ţipăt şi căprioara s-a pierdut în pădure. Luându-i urma, Vodă a descoperit că în locul căprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de durere a îngropat-o chiar acolo, pe valea râului, pe care l-a botezat cu numele frumoasei fete. Astfel fata de păstor a dat numele şi sufletul întregului ţinut cunoscut astăzi ca Ţara Dornelor.

Ţara Dornelor, tărâm aşezat pe văile unde curg repezi apele Bistriţei şi Dornei, este străjuită de câteva dintre cele mai interesante culmi carpatice: crestele masive ale Munţilor Suhard şi Giumalău la miazănoapte, coama crenelată a Munţilor Bistriţei înspre răsărit, iar dinspre miazăzi se ridică semeţe crestele Munţilor Călimani.

Apele minerale carbo-gazoase reprezintă o resursă importantă pentru Ţara Dornelor şi totodată unul din brandurile specifice zonei, acestea fiind valorificare atât în scop curativ, în cadrul bazei de tratament a staţiunii balneare Vatra Dornei cât şi în scop economic, prin îmbuteliarea la Poiana Negri, Dorna Candrenilor şi Panaci.

Relieful zonei este dispus în trepte cu altitudini ce urcă de la 800-900 m (în vatra depresiunii) până la 1800-2100 m, facilitând dezvoltarea turismului montan către punctele cele mai atractive situate de obicei pe crestele montane învecinate. Culmile relativ domoale, acoperite de păduri, păşuni şi fâneţe, peisajul agropastoral conferă un pitoresc deosebit şi o armonie peisagistică aparte, ce reprezintă resursa de bază pentru dezvoltarea turistică a zonei.

Peisajul zonei este dominat de prezenţa asociaţiilor vegetale specifice etajului pădurilor de molid, etajului subalpin şi alpin, ce includ specii şi ecosisteme unice sau rare, cu o valoare peisagistică şi ştiinţifică deosebită. Un aspect caracteristic Depresiunii Dornelor este prezenţa mlaştinilor oligotrofe (tinoave) ce păstrează elemente floristice specifice perioadelor interglaciare, similare zonei de tundră.

Fiecare dintre masivele montane ce străjuiesc Ţara Dornelor are farmecul său specific, oferind privelişti şi experienţe deosebite ce vă invită la drumeţie sau schi de tură:

Comunităţi

10

Ţara Dornelor reprezintă o zonă cu un trecut istoric interesant, fiind pe rând zonă independentă, parte a Ocolului Câmpulungului şi parte, pentru mai multe de 100 de ani din Imperiul Austro-Ungar (cu excepţia localităţilor din partea de sud a depresiunii). Acest trecut istoric, şi în special perioada de stăpânire austro-ungară a adus cu sine o mozaicare etnică şi o diversificare culturală ce se resimte până astăzi în tradiţiile, obiceiurile, portul, folclorul şi arhitectura locală. Această îmbinare de influenţe culturale şi elemente specifice zonei sporeşte frumuseţea naturală a zonei.

Prin modul în care oamenii locurilor îşi duc viaţa aici, satul dornean este o atracţie în sine, ce se lasă desluşită în simplitatea gospodăriilor tradiţionale, în care ritmul activităţilor este în ton cu  specificul anotimpurilor: târlitul păşunilor, mulsul laptelui, facutul smantânii şi al brânzei, cositul şi uscatul fânului, încondeiatul ouălor…

La Ciocăneşti, Poiana Stampei, Dealu Florenilor, Neagra Şarului, există şi muzee ale satului sau case-muzeu, în care localnicii şi-au adunat obiecte de preţ, moştenite din strămoşi, ale căror poveşti sunt mândri să le împărtăşească vizitatorilor. Alături de acestea, Muzeul Etnografic din Vatra Dornei este o adevărată carte de vizită a satului tradiţional dornean. De o frumuseţe deosebită este Biserica din Panaci, denumită şi Catedrala Munţilor.

Costumele populare (diferite ca ornamentaţie în comunele din zonă) pot fi admirate şi astăzi în zilele de sărbătoare şi cu ocazia festivalurilor locale. Obieciurile şi datinile bine păstrate fac parte din frumuseţea locurilor şi prezintă interes pentru dezvoltarea turismului.