Rețete cochete din Țara Dornelor pentru masa de Paște

Nu vă spunem ce poftă ne-a produs căutarea celor mai cochete, adică gustoase și autentice, rețete gătite de sărbători în Țara Dornelor. Și asta pentru că o să vă convingeți singuri de bogăția mesei de Paște care adună la un loc toate bunătățile pământului, pe principiul „să mulțumim pe toată lumea”! De la cei care preferă preparatele din carne de miel, porc, curcan, sau vită, și până la cei care dau oricând o bucată de carne pe variate sortimente de brânză și salate, toate gătite cu produse din gospodăria proprie, cât e săptămâna de dinaintea Paștelui de lungă. 

Așa că, deși am păstrat distanța socială în mod regulamentar, ne-am apropiat și mai mult urechea la convorbirea telefonică avută cu doamna Felicia Hunea, proprietara Pensiunii Hunea din Panaci, care face parte din rețeaua ecoturistică locală. Vă avertizăm că ce a urmat o să vă lase și vouă gura apă, dar e musai să aflați ce pune pe masa de Paște o gospodină din Țara Dornelor, care-și merită cu prisosință titlul de gazdă locală.

Masa de Paște în Țara Dornelor, câte puțin din toate

Ca să vă faceți o idee despre importanța acestei zile de sărbătoare pentru localnicii din Țara Dornelor, este suficient să aruncați o privire la meniul alcătuit pentru masa de Paște de gazda noastră, doamna Hunea. De vreo 20 de ani încoace, pentru dumneaei, Paștele și Crăciunul se sărbătoresc alături de oaspeții veniți din toate colțurile țării pentru care întâlnirea cu bucătăria locală este parte a unei experiențe de neuitat în Țara Dornelor. Să nu vă mire, deci, că și în acest an, chiar în absența vizitatorilor care s-au văzut nevoiți să amâne pentru moment venirea aici, doamna Hunea s-a întrecut cu bunătățile pentru tradiționala masă de Paște și iată ce-a ieșit!

Micul dejun, curcubeu pe cerul gurii

Vizitatorii care au fost cazați de-a lungul timpului la Casa Hunea, pe vremea când se întorceau de la biserică, după slujba de Înviere, își vor aminti cu siguranță cum arăta micul dejun, servit pe un platou generos cu preparate făcute în casă din ingrediente locale, din gospodăria proprie în cazul de față: ceapă, ridichi, drob de miel, drob de pasăre, drob de vițel, caș de oaie, urdă, cașcaval făcut în casă, ouă roșii, sos de hrean, salată de sfeclă roșie, pastramă de capră și pastramă de oaie, mușchiuleț de porc, slăninuță, pască și cozonac. Iar lângă acesta, un vin roșu și o afinată. Nu lipsesc nici ouăle umplute și salata de boeuf, dar care, la Casa Hunea, se prepară cu piept de bibilică, nu de vită așa cum este rețeta originală de unde îi vine și numele. Carnea provine de la bibilică crescută în curtea proprie, care se pune la fiert alături de legume și care, la final, după ce se prepară salata, vine cu un adaos de țelină crudă, dată pe răzătoare. 

Ca idee, doamna Hunea ne-a povestit și că, de regulă, carnea de bibilică o gătește după ce o ține o zi și-o noapte într-un baiț din lapte acru, puțin usturoi, puțin ulei, sare și un vârf de linguriță de zahăr. „Se cresc foarte ușor aceste păsări, chiar acum am mai cumpărat 40 de pui de-o zi”, ne spune încântată gazda noastră. La care noi completăm, doar, că pentru cine își pune în plan achiziția de bibilici, este bine să știe că acestea sunt foarte gălăgioase, dar și foarte vigilente împotriva inamicilor răpitori.

Masa de prânz, sau greu de decis II

În zona noastră, fiind cam cea mai consistentă masă a zilei, masa de prânz abundă de feluri de mâncare din categoria: „grijă mare la numărul de calorii!”, adică ciorbă, fel principal și desert!  Iar doamna Hunea ne face misiunea aproape imposibilă, punându-ne pe masa de Paște nu mai puțin de două feluri de ciorbă, trei feluri de friptură, sarmale și vreo 5 deserturi pe alese. 

 

  • La categoria carne de miel, lucrurile se prezintă în felul următor: ciorbă de miel, drob de miel, friptură de miel – a cărei carne a fost ținută două-trei zile într-un amestec de condimente, cu sare, piper, foi de dafin, grăsime de porc și două cuișoare. Cu acest baiț, carnea de miel se lasă de joi până duminică, când gospodina noastră face friptura.  Această carne de miel se pune la fiert cu apă minerală, iar când scade apa, se adaugă usturoi și se bagă friptura la cuptor. 
  • Vine și rândul cărnii de curcan din care gazda noastră face o ciorbă de curcan delicioasă cu tăiței de casă, acrită cu borș de putină și dreasă cu smântână. Asemenea drobului, doamna Hunea mai prepară și o gușă de curcan umplută, în care se pune piept de curcă sau de curcan, ficăței, ouă și multă verdeață.

Foarte important, la ciorbe, doamna Hunea ne-a menționat că acestea sunt dominate de o abundență de legume: de la ceapă verde, mărar, tarhon, leuștean și până la pătrunjel și usturoi – toate proaspete și verzi, drese la final cu smântână.

  • Sarmalele, vedetă în orice sărbătoare, sunt gătite la cuptor, în oale de lut, după o rețetă aparte, unde prima jumătate a vasului este umplută cu carne de purcel și a doua jumătate este rezervată sarmalelor. Acestea din urmă sunt învelite în foi de varză murată și au în compoziția lor multă ceapă, călită în prealabil în ulei cu puțină apă, mult pătrunjel, mult mărar, morcov, orez sau hrișcă, două părți carne de porc, o mânuță de carne de oaie și o mânuță de carne de vițel, „ca să iasă bun”, după cum ne povestește, de „ne plouă în gură”, chiar doamna Hunea. A, și să nu uităm, acestea erau gătite de regulă vineri seara, pentru când pensiunea găzduia turiști, dar acum că masa se va face doar în familie, Vinerea Mare sau Vinerea scumpă, cum i se mai spune popular, va fi dedicată hranei spirituale, la care localnicii din Țara Dornelor țin foarte mult. 
  • Sigur, sigur, venim și cu partea de desert, așa cum am promis. Ceva-ul dulce de la Casa Hunea înseamnă un amestec de modern și tradițional, de nu se supără nimeni: pască de ciocolată, pască tradițională, din aluat de cozonac și împletitură în formă de cruce, cozonac cu nucă, ciocolată de casă și înghețată de casă
Ouăle roșii, „rețeta cu flori”, păstrată din moși strămoși

Intenționat am păstrat mai la sfârșit vedeta care colorează și înfrumusețează orice masă de Paște, pentru că avem să împărtășim cu voi o rețetă specială de înroșit ouăle pe care Casa Hunea o păstrează din moși strămoși. Îi spune sugestiv – „rețeta cu flori” pentru că apa în care se fierb ouăle conține următoarele ingrediente naturale: două kilograme de coajă de măr acru, 1 kilogram de coajă de arini, coaja de la 6 cepe, cotor de la sovârf. Toate acestea se fierb în 15 litri de apă până când cantitatea de apă scade aproape la jumătate, respectiv la 7 litri. Apoi se ia de pe foc, se strecoară și se lasă să se răcească și se adaugă un pumn de frunze de măr dulce, mărunțite, și frunze de la sovârf și se amestecă. Se ține la căldură din sâmbăta floriilor până în joia Paștelui, când se spală ouăle cu apă caldă, se țin în zer 15 minute, după care se fierb în zeama strecurată. Asta-i tot!

Stingem setea cu băuturi făcute în casă

După așa festin, vine și rândul băuturilor non-alcoolice, făcute în casă. Iar aici trebuie să menționăm ceva inedit cu care de regulă, doamna Hunea, își întâmpină oaspeții: sucul de mesteacăn. Da, ați citit bine! Acesta se obține prin găurirea trunchiului de mesteacăn, printr-o gaură de 5 centimetri în formă de V, la care se pune un pai și se leagă de mesteacăn un recipient acoperit cu tifon, în care să se scurgă sucul. Atenție, se colectează doar câte 2 litri de la fiecare mesteacăn, pentru a nu se vătăma copacul. După colectarea sucului, se acoperă/sigilează rana copacului cu plastilină sau pământ mocirlit cu apă. 

Pe lângă sucul de mesteacăn și limonadă, aici se prepară și bere de casă cu merișoare și ghimbir, unde la 10 l de apă se adaugă lămâie, merișoare, drojdie de bere și cam 1 kg de zahăr și se lasă la fiert, după care se strecoară și se adaugă ghimbir murat, se lasă vreo jumătate de oră la răcorit și se pune în sticle. Vă dați seama cam ce minunăție de gust are! 

Must-have-ul fiecărei mese de Paște 

Decorațiunile fac parte și ele din bogăția și frumusețea fiecărei mese de Paște, iar în această privință imaginația nu cunoaște limite. Gazdele noastre din Țara Dornelor obișnuiesc să decoreze masa de Paște cu ouă încondeiate ca prin părțile locului, cu grâu încolțit, și cu forme de miel, făcute din aluat ca de pâine. 

Ca vântul și ca gândul, ca-n vremurile bune

Optimistă din fire, foarte energică și harnică, doamna Hunea ne „dă din casă” nu doar rețetele cele mai bune, ci și gândurile pe care le are în aceste zile dificile, inclusiv pentru cei ca dumneaei, care trăiesc din ecoturism: „La noi a fost așa de 20 de ani, cu vizitatori, cu oameni care s-au bucurat de obiceiurile și de bucatele noastre. Anul acesta de Paște, singura mulțumire este că vom sta în familie și că vom avea ceva mai mult timp decât aveam când era casa plină de oaspeți, dar chiar ne dorim să-și revină lucrurile la normal. Spre exemplu, de 1 mai aveam foarte multe solicitări, dar acum, asta e! Ne uităm după zile mai bune și ne simțim încurajați de oamenii care ne spun că abia așteaptă să poată din nou să călătorească și să revină la noi!”.

Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea cu rețete de sărbătoare, așa! Dacă și voi aveți rețele voastre speciale, ne-ar plăcea să le aflăm. Până atunci, sărbători cu bine pentru fiecare dintre voi!

Și nu uita, descoperă Țara Dornelor acum, pentru a o vizita mai târziu!

DISTRIBUIE

Informaţiile publicate de taradornelor.ro pot fi preluate doar cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

ULTIMELE ARTICOLE

Meniu