La povești cu Maricica Cazimirciuc, managerul destinaţiei de ecoturism Țara Dornelor

Acum 700 de ani, în timp ce se afla la vânătoare, Dragoș Vodă, întemeietorul Moldovei, a ucis din greșeală o tânără fată pe nume Dorina. Plin de remușcare, a înmormântat-o pe malul râului din apropiere. Râul a primit numele fetei, iar valea pe care o străbate și însufleţește a devenit Ţara Dornelor.

În inima Bucovinei, destinaţia de ecoturism Ţara Dornelor e un tărâm plin de povești și tradiţii ale unor vremuri apuse, de la Dragoș Vodă, până la perioada de 100 de ani în care locul a fost parte din Imperiul Austro-Ungar. O depresiune largă, înconjurată de munţi, destinaţia e alcătuită din Vatra Dornei și nouă comune care păstrează încă un mozaic etnic și cultural teribil de bogat. Comuna Ciocănești, unde casele sunt pictate în motive tradiţionale luate din portul locului sau copiate după ouăle încondeiate, se află printre cele 10 cele mai colorate destinaţii turistice europene.

Apele minerale și natura, cu trei rezervaţii naturale și Parcul Naţional Călimani, fac din Ţara Dornelor o destinaţie în egală măsură potrivită pentru turism cultural, de sănătate sau activ. În 2018, a devenit a cincea Destinaţie ecoturistică certificată din România. Maricica Cazimirciuc, managerul destinaţiei, nu este din Dorna, dar trăiește aici de peste două decenii. Are o experienţă de 13 ani în turism și a preluat managementul în toamna anului 2017.

„Cred că e foarte important să ai răbdare și să arăţi respect faţă de perspectiva și părerea oamenilor. Pachetele noastre sunt alcătuite cu tot ceea ce am aflat că își doresc turiștii. Când stai cu ei de vorbă, îţi spun «Ooooo, ce mi-ar plăcea să fac x sau y…».“ Maricica Cazimirciuc, manager destinaţie

ABORDAREA DESTINAȚIEI

„Aș spune că lucrul cel mai important este să asculţi oamenii“ spune Maricica. Nu doar oamenii locului, ci și turiștii care ajung în destinaţie. Crede că așa ajungi să înţelegi cum să lucrezi cu ei, cum să îi implici și cum să creezi pachete și servicii turistice care să îndeplinească dorinţele și nevoile. În doi ani, între 2017 și 2018, numărul de turiști în destinaţie a crescut de patru ori, iar numărul de pensiuni aproape s-a dublat. Este singura ecodestinaţie din România unde durata medie a sejurului se apropie de patru nopţi. În Bucovina, oamenii sunt încă uniţi în jurul comunităţilor lor. Ceea ce a ajutat mult colaborarea managementului destinaţiei cu partenerii locali. Oamenii locului sunt implicaţi în fel de fel de activităţi turistice. „Tot ce am făcut până acum în legătură cu a pune în valoare tradiţia locală, nu am fi putut face altfel“ spune Maricica. Dă exemplul unui maestru cioplitor în lemn care are o expoziţie locală și clase dedicate pentru elevi. Sau al muzeografului din Ciocănești, care farmecă pe toată lumea care ajunge la cele două muzee din comună cu poveștile locului și demonstraţiile de încondeiere a ouălor. Aici, oamenii au încă ţesătorii acasă, iar în ateliere – așa cum este cel din comuna Botoș – se cos încă și împodobesc ii după modelele din vechime. Așa se face că, dacă ajungi ca turist în Ţara Dornelor, vei afla despre legendele familliilor apuse și despre meșteșug și tradiţie de la oameni care le păstrează încă vii. Spre deosebire de alte locuri din România, unde păstrarea spiritului local este o continuă provocare, administraţia locală din destinaţie a preluat în planurile de urbanism ideea că arhitectura tradiţională trebuie păstrată și respectată. Evident, infrastructura de vizitare a fost parte esenţială din crearea destinaţiei: în ultimii patru ani, în Ţara Dornelor s-au creat sau îmbunătăţit 150 de kilometri de trasee de cicloturism montan și peste 420 de kilometri de trasee de drumeţie, la care se adaugă șase puncte de belvedere. Dar unul dintre lucrurile esenţiale în strategia Maricicăi Cazimirciuc este colaborarea cu școlile și elevii din zonă. Este, după părerea ei, calea cea mai bună pentru a schimba mentalitatea unui loc. Antreprenorii locali proprietari de pensiuni au apucat deja să-și formeze un fel de a gândi și „e complicat să explici cum diferă turistul responsabil de cel care vine să facă grătar în pădure și să pună muzică“. A umblat, în ultimii doi ani, pe la toţi proprietarii din destinaţie pentru a explica de ce calitatea serviciului e esenţială și de ce nu-și pot închiria camerele cu orice preţ. Să ai grijă de client, a învăţat Maricica în cei 13 ani în industrie, e cel mai important și complicat lucru.
La nivelul destinaţiei există proiecte de succes, implementate de copii cu sprijinul administraţiilor locale, cum ar fi cel de amenajare a 17 izvoare noi de ape minerale, fiecare cu alt gust, sau cel denumit Traista lui Panac, cu ajutorul căruia își vând produsele drept suveniruri. „Ei sunt dornici să descopere și să înveţe meșteșugul și tradiţia locală. Ei merg la părinţi și le vorbesc despre a respecta natura și a strânge gunoiul. Prin ei cred că am putea promova destinaţia și împreună cu ei vom implementa o parte din strategia noastră de dezvoltare.”

Câteva lecţii și bune practici

1. Crearea unei ecodestinaţii e un proiect pe termen lung. E nevoie de răbdare și mai ales respect faţă de oameni, fie că sunt parteneri, fie că sunt turiști. „Trebuie să stai în mijlocul lor și să asculţi“ spune Maricica, pentru a înţelege ce-i mișcă și ce nevoi au.

2. Nu toată lumea va fi implicată și dornică să își schimbe punctul de vedere. Dar e important ca energia să fie îndreptată către a construi mai ales cu cei care au entuziasm și deschidere. Pentru Ţara Dornelor, e cazul unor meșteri, antreprenori și profesioniști locali, sau al Cluburilor Green Impact împreună cu care dezvoltă programe.

NUMĂR DE ÎNNOPTĂRI

1
2016
1
2017
1
2018
  • Numărul turiștilor în destinaţie a crescut de la aproape 500 în 2016, la aproape 9.000 în 2018. Cifra din 2016 nu e bazată pe o măsurătoare foarte exactă, dar e reprezentativ că între 2017 și 2018 numărul turiștilor a crescut de patru ori.
  • Azi, destinaţia e vizitată mai ales de turiști români din zona Moldovei, din București sau Constanţa, pentru că e foarte puţin cunoscută în restul României sau în afara ţării. Cu excepţia pachetelor turistice destinate călăriei, turiștii străini sunt rari în zonă. Următoarea etapă este creșterea notorietăţii destinaţiei.
  • O provocare importantă pentru managementul destinaţiei este să lucreze cu partenerii locali care deţin pensiuni pentru a reorienta serviciile și oferta dinspre un turism de masă, cu preţuri relativ reduse, către ecoturism.

POZIȚIONARE

În cele 22 de pensiuni din reţeaua de ecoturism au ajuns în 2018 aproape 9.000 de turiști, de patru ori mai mult decât în urmă cu doi ani. Ţara Dornelor este o destinaţie unde vin mai ales grupuri – fie grupuri de familii cu copii de peste 6-7 ani, fie grupuri de prieteni. Îi aduc aici preponderent două lucruri: tratamentul cu ape minerale și posibilitatea de a practica sporturi în aer liber: cicloturism, rafting, călărie, drumeţii. Unul dintre pachetele cu cel mai mare succes și care aduce în destinaţie o mare parte din turiștii străini, de altfel, este cel de echitaţie. Cu toată tradiţia unică și frumuseţea locului, Ţara Dornelor este încă vizitată mai ales de turiști din zona Moldovei, din București sau Constanţa. Una dintre provocările importante pentru managementul destinaţiei va fi să pună Ţara Dornelor pe radarul turiștilor din Transilvania și al turiștilor străini.

SUSTENABILITATE

Ţara Dornelor nu are încă o soluţie pentru sustenabilitatea managementului pe termen lung. Dar există un plan. „De câte ori suntem căutaţi de turiști pentru recomandări, alcătuim un program în funcţie de buget și ceea ce își doresc“ spune Maricica. A învăţat, în cei 13 ani în turism, că cel mai important lucru este să asculţi clientul și să creezi o experienţă. Așa a ajuns destinaţia să aibă pachete turistice cu echitaţie și prânz pe munte, pachete nișate pentru fotografiat rotitul cocoșului și bocănitul cerbilor (ritualuri de împerechere). Sau programe de cules ciuperci și fructe de pădure și gătit zacuști și gemuri. Toate programele alcătuite de managementul destinaţiei au ghid, pentru că fac parte din experienţă: „nu doar să vadă, dar să înţeleagă locul, poveștile și legendele“. „Am stat mult timp de vorbă cu turiștii și am ascultat de fiecare dată când spuneau „ooo o… ce mi-ar plăcea să fac x sau y….“. Așa s-au născut pachetele“. Modelul de sustenabilitate financiară pentru managementul destinaţiei este bazat pe crearea unei agenţii (nu există astăzi una în destinaţie) care să asambleze și să vândă astfel de pachete turistice.

Secțiune preluată din Publicația Fundației pentru Parteneriat : „Ecodestinaţii – Un model de leadership și dezvoltare locală sustenabilă”.

ULTIMELE ARTICOLE

Meniu