Tinoavele din Țara Dornelor – O experiență de toamnă pe care trebuie s-o lipești de suflet

 

Nu trebuie să fii turist ca să-ți placă să descoperi locuri noi. Am cunoscut localnici care nu au auzit sau vizitat anumite locuri din destinație. Și nu-i nimic rău în asta, pentru că e cu atât mai frumos să afli că natura este mereu gata să te surprindă. Tinoavele din Țara Dornelor au puterea să facă asta, fiind obiective naturale mai puțin cunoscute în cadrul destinației de ecoturism. Acestea se pot vizita oricând ai un răgaz, sufletul și mintea pregătite să pătrundă în lumea tăcută și ascunsă a tinoavelor. Dar să începem cu începutul!

Ce este un tinov?

Pe înțelesul tuturor, tinovul este o zonă umedă și mlăștinoasă în care se acumulează turba. De aici și denumirea mai populară de turbării. Care nu sunt altceva decât soluri bogate în materie organică provenită de la plante, slab sau deloc descompusă din cauza lipsei oxigenului. Turba este un tip de cărbune inferior care se utilizează ca îngrășământ natural în agricultură, combustil cu valoare calorică scăzută, sau în obținerea fibrelor textile. În construcții este folosită ca izolator termic la geamuri sau pivnițe, ca așternut absorbant sau sub formă de plăci ori cărămizi de construcție. De asemenea, fibrele și praful de turbă sunt adesea utilizate la ambalarea obiectelor fragile.

Cum se formează un tinov?

Etapa 1: apa se acumulează în zonele mai joase cu substrat impermeabil;
Etapa 2: în timp, plantele din jur mor și părți ale acesteia cad în apă;
Etapa 3: din cauza cantității scăzute de oxigen din apă, resturile vegetale se descompun foarte greu, acumulându-se în straturi sub formă de turbă;
Etapa 4: zona joasă se umple cu turbă și în timp se bombează, pe ea crescând plante tolerante la soluri foarte acide și sărace în nutrienți;

Tinoavele sunt situate la altitudini între 800 și 1700 de metri.

De ce sunt speciale tinoavele?

În condițiile nefavorabile dezvoltării, cu umiditate crescută și soluri sărace în substanțe nutritive, vegetația tinoavelor este perfect adaptată acestor condiții. Să nu te suprindă, deci, dacă în tinoavele din Țara Dornelor vei întâlni arbori seculari cu diametre de doar 20-30 cm, care-ți lasă impresia că sunt abia la început de drum prin viață. De fapt, creșterile anuale într-un tinov sunt cu mult mai mici decât în pădurile cu care ne-am obișnuit, de unde și dimensiunea lor care te poate induce în eroare. Tot aici poți întâlni specii de plante și animale în curs de dispariție, care merită din plin atenția și grija comunităților locale și a vizitatorilor.

Vedetele tinoavelor

Tinoavele din Țara Dornelor

1. Tinovul Mare Poiana Stampei

Conform ghidului de prezentare al tinoavelor din destinație realizat de către Asociația pentru Conservarea Vieții Sălbatice, în Țara Dornelor au fost semnalate 23 de tinoave, Tinovul de la Poiana Stampei, fiind cel mai mare dintre acestea. Cu o suprafață de 695 de hectare, acest tinov adăpostește habitate și specii de interes comunitar, dintre care turbăriile active și cele cu vegetație forestieră sunt foarte importante, cu atât mai mult cu cât, la nivel european, acestea sunt deja rare.

Vegetația

Mușchiul de turbă care apare sub formă de mușuroaie; pedicuța, brădișorul, feriga, bumbăcărița, vițelarul, nu-mă-uita, rusulița, mâna Maicii Domnului, păiușul, iarba albastră, rogozul, sunt câteva dintre plantele care alcătuiesc vegetația acestui tinov. Dintre plantele lemnoase, alături de pin și molid vom întâlni mesteacănul, ienupărul comun și cel pitic, aninul alb și iova. O căutare pe internet vă va lămuri la timpul potrivit despre identitatea acestor plante și, poate, cine știe, cu puțin noroc le veți identifica în teren și ne veți transmite imagini de la fața locului. ☺

Fauna

Fauna tinovului de la Poiana Stampei este bine reprezentată de diferite specii: gândaci și păduchi de plante, păianjeni, libelule, ploșnițe de plante, fluturi, cărora li se adaugă animale mici, precum salamandra, tritonul carpatic – specie de interes comunitar, șopârla de munte, broasca roșie de munte, șarpele de apă și brotăcelul. Păsări întâlnite: șorecarul (ocrotit prin lege pentru foloasele pe care le aduce prin stârpirea rozătoarelor), ciocănitoarea pestriță, cinteza, măcăleandrul.

Știați că...

Turba din Poiana Stampei, exploatată în anii 90, a fost vândută în țări precum Germania, Italia, Austria, Israel sau Elveția. Calitatea turbei a fost considerată pe locul al treilea pe continent. Iar turba roșie exploatată aici a fost UNICAT MONDIAL.

Cum se vizitează?

Poteca tematică Tinovul Mare Poiana Stampei a fost amenajată de-a lungul unui traseu de vizitare care se desfășoară, liniar, pe un podeț de lemn care traversează tinovul. Podețul, care a fost complet refăcut vara aceasta (2020), are lungimea de aproape 2 kilometri, dus-întors, și asigură accesul facil în lumea fascinantă a tinovului. Panourile interpretative, disponibile doar în limba română, îți vor oferi informații importante pentru a înțelege lumea specială a tinovului: cum se formează, ce plante și animale își găsesc adăpostul aici și de ce e important să păstrăm tinoavele așa cum sunt ele.

Timp de parcurgere: aproximativ 1 h, dus/întors, de mers lejer.

2. Tinovul de la Românești

Pe teritoriul administrativ al comunei Coșna, în zona cătunului Românești, se află Tinovul de la Românești, în suprafață de 21 hectare, situat la o altitudine de cca. 850 m. Acesta este sit Natura 2000. Printre cele mai importante plante întâlnite aici se află curechiul de munte, plantă relict glaciar de interes comunitar. Florile acesteia sunt galbene, grupate pe o tijă înaltă de 80-150 cm, cu frunze mari și margini dințate.

Știați că...

Tot aici există aproximativ 5000 de exemplare de roua cerului (una dintre puținele plante carnivore din România),  pe o suprafață de numai 0,15 hectare, fiind considerabilă ca densitate. Numele ei frumos vine de la picăturile care îi apar pe filamentele frunzelor. Iar pentru că sunt și lipicioase, ajută la capturarea insectelor ce se aventurează pe frunzele plantei.

Perioada de înflorire: iulie-august

Important! Tinovul de la Românești NU beneficiază de infrastructură de vizitare. Accesul în perimetrul tinovului presupune traversarea unor proprietăți private pentru care este nevoie de acceptul proprietarilor.

3. Tinovul Mic Șaru Dornei

Situat la aproximativ 1 kilometru de Centrul de Vizitare al Parcului Național Călimani din localitatea Neagra Șarului, Tinovul Mic Șaru Dornei se întinde pe o suprafață de 41 de hectare, iar din anul 2007 este recunoscut ca arie protejată de interes comunitar, sit Natura 2000. Aici puteți fi martorii tinereții fără bătrânețe de care vă vorbeam în debutul articolului.

Știați că...

Arbori seculari și pini aliniați braț la braț, sunt dovada vie că viața în tinoave își urmează un curs al ei, mai lent și mai liniștit decât suntem noi obișnuiți. Printre mușuroaiele de mușchi ce domină vegetația Tinovului Șaru Dornei, întâlnim curechiul de munte, plantă relict glaciar, iubitoare de apă și protejată ca specie de interes comunitar. Bumbucărița, plantă perenă, care înflorește în aprilie-iunie și care și-a dobândit numele după smocul alb, cu aspect pufos care acoperă fructul, este și ea prezentă în peisaj. În mai-iunie, înfloresc și afinul, merișorul și răchițelele.

Cum se vizitează

Mai multe te invităm să descoperi chiar tu, prin parcurgerea traseului tematic, bine marcat, care se desfășoară pe o distanță de 1,5 km, pe un podeț din lemn. Pe durata plimbării, găsești panouri informative cu detalii despre speciile de plante întâlnite aici.

Reguli de vizitare a tinoavelor din Țara Dornelor

Acum că ți-am vorbit despre specificul și particularitățile tinoavelor din Țara Dornelor, îți spunem și că le poți vizita pe îndelete oricând dorești, cu condiția respecți câteva reguli, general valabile pentru drumețiile în natură. În cazul de față, adică în Tinovul Poiana Stampei și Tinovul Șaru Dornei, plimbarea se face doar pe podețul din lemn amenajat ca o potecă, se păstrează liniștea, se respectă locul cu tot ce cuprinde el: plante, animale, panouri de informare și, desigur, nu se aruncă gunoaie de niciun fel. În plus, pentru confort și siguranță, se recomandă încălțăminte impermeabilă și antiderapantă.

Și-acum că ai mai aflat câte ceva despre comorile naturale ale destinației de ecoturism Țara Dornelor, ești gata de aventură?  Dar de odihnă și de gustat mâncăruri savuroase?

Bonus: poteci tematice din Țara Dornelor, însoțite de îndemnul nostru sincer: bucură-te de natură și povești locale în momentele când simți nevoia să te regăsești!

Notă: În prezent, tinoavele din zona Dornelor sunt administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (A.N.A.N.P), instituție ce a fost înființată în anul 2016, prin Legea 95/2016, cu scopul administrării unitare și eficiente a ariilor naturale protejate. Acestea sunt următoarele:

Tinovul Mare Poiana Stampei – cu dublu statut de arie naturală protejată, respectiv arie naturală protejată de interes național, rezervație naturală și sit de interes comunitar, parte din rețeaua europeană Natura 2000 ROSCI0247 Tinovul Mare – Poiana Stampei;

Tinovul Șaru Dornei – cu dublu statut de arie naturală protejată, respectiv arie naturală protejată de interes național, rezervație naturală și sit de interes comunitar, parte din rețeaua europeană Natura 2000-ROSCI0249 Tinovul Șaru Dornei;

Tinovul de la Românești – sit de interes comunitar, parte din rețeaua europeană Natura 2000 – ROSCI0245 Tinovul de la Românești.

Articol realizat de: Monica David, PR AETD
Design: Andrada Tempe, Specialist marketing online

Alte activități din Țara Dornelor

DISTRIBUIE

Informaţiile publicate de taradornelor.ro pot fi preluate doar cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
În redactarea acestui articol s-au folosit următoarele surse de informare:
● “Tinoavele din Țara Dornelor” – ghid de prezentare editat de Asociația pentru Conservarea Vieții Sălbatice în cadrul proiectului Conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar din cinci arii protejate ale județului Suceava, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa prioritară. Data publicării: 4. Sept 2014
● Wikipedia – utilizarea turbei
● Panou informativ referitor la etapele formării unui tinov, realizat de Asociația de Ecoturism din România (Descoperă Eco-România), în cadrul proiectului Tinovul Poiana Stampei – natura și turism în destinația ecoturistică Țara Dornelor, finanțat prin Programul „Spații Verzi” al Fundației pentru Parteneriat şi MOL România, din perioada 1 mai – 30 septembrie 2014.
● Informații oficiale primite de la A.N.A.N.P. – Serviciul Teritorial Suceava prin adresa cu numărul 561/ 14.10.2020

ULTIMELE ARTICOLE

Meniu