Cum se pregătește industria turistică locală din Țara Dornelor pentru reîntâlnirea cu oaspeții?

Ca urmare a gradului ridicat de incertitudine privind reluarea activității economice și implicit a celei turistice în contextul epidemiei de COVID-19, am dorit să luăm pulsul direct de la cei implicați în activitatea turistică locală. Pentru acest lucru, noi, Asociația de Ecoturism Țara Dornelor (AETD), cu sprijinul Asociației de Ecoturism din România (AER), am realizat, în perioada 4-10 mai a.c., un studiu bazat pe un sondaj de opinie care să ne arate modul în  care se pregătesc de reîntâlnirea cu oaspeții prestatorii de servicii și produse turistice din Țara Dornelor.

“Am  trimis acest chestionar la peste 140 de agenți economici din turism. Avem  un număr de 46 de respondenți, dintre care 20 fac parte din rețeaua de ecoturism a Țării Dornelor. Sincer, ne așteptam la mult mai multe răspunsuri, pentru că este un moment critic și am fi vrut să aflăm care sunt opiniile personale, astfel încât autoritățile locale, sau alte organizații locale/asociații, să poată face apel la guvernanți, iar aceștia să  lanseze cât mai urgent reglementările necesare pentru siguranța sanitară atât a turiștilor, cât și a prestatorilor de servicii și produse turistice. Cu toate acestea, le mulțumim celor care au fost receptivi, răspunsurile oferite fiind relevante pentru o mai bună cunoaștere a situației cu care se confruntă, pe plan local, oamenii din acest sector de activitate” – ne spune Cazimirciuc Maricica, manager de destinație din partea AETD, cu experiență de 15 ani în turism. 

Aceasta adaugă și faptul că, până în acest moment, “știm doar că din data de 15 mai pensiunile și hotelurile se pot redeschide doar pentru turismul de business, adică pentru delegații care călătoresc în scop de afaceri. Este un început, care probabil este considerat un test și dacă lucrurile vor merge bine, vom ști care este pasul următor.”

Rezultate respondenți

1.

• 77% dintre respondenți declară că nu au apelat la măsurile de sprijin economic acordate de autorități pe perioada stării de urgență. Această majoritate reprezintă în special afaceri foarte mici, de familie, fără angajați, cum ar fi pensiunile cu capacitate redusă de cazare, motiv pentru care era de așteptat să nu se regăsească în setul de măsuri existent până la începutul lunii mai 2020.

2.

• Pe perioada stării de urgență, peste 50% dintre întreprinzătorii din turismul local au realizat renovări și amenajări exterioare, în spațiile de relaxare și în cele de joacă pentru copii. 22,2% dintre aceștia au pregătit pachete și oferte speciale, în timp ce doar 10% au realizat campanii de comunicare online. Ghizii turistici locali declară într-un procent de 3,7% că, în această perioadă, au parcurs traseele turistice pentru drumeție.

3.

• Mai bine de jumătate (51,2%) dintre cei chestionați susțin că pot relua activitatea fără nicio problemă, în timp ce 40% dintre aceștia manifestă o anumită prudență declarând că vor relua activitatea doar numai în anumite condiții, cu selectarea atentă a clientelei și evitarea aglomerării unității de cazare. 8,8% dintre respondenți, în special cei care locuiesc împreună cu familia în unitatea de cazare, spun că o să le fie teamă de contaminare și o să mai aștepte până să reînceapă să primească turiști.

4.

• Majoritatea respondenților (61,1%) intenționează să reia activitatea de îndată ce va fi posibil. Această categorie asociază acest moment cu data de 15 mai, când se încheie oficial starea de urgență și se așteaptă anumite măsuri de relaxare, inclusiv pentru deplasările în scop turistic. Un alt procent semnificativ dintre respondenți (26,3%) consideră luna iulie ca perioadă de referință pentru reluarea activității.  

5.

• Peste 90% dintre respondenți sunt categorici în favoarea adoptării unor măsuri suplimentare de igienă odată cu reluarea activității turistice. Ba mai mult, managerul destinației care a discutat și telefonic cu membrii rețelei ecoturistice locale ne spune că “mulți dintre administratorii de pensiuni declară că și-au pregătit deja dozatoare cu dezinfectant, clor pentru covoarele de la intrarea în încăpere, și, chiar, măști și mănuși pentru oaspeții cazați în acea unitate. Acest lucru ne indică gradul ridicat de responsabilitate și faptul că sunt conștienți că au rol foarte important în ceea ce privește siguranța turiștilor și a comunității din care fac parte.”

6.

• Peste 70% dintre cei chestionați spun că pe perioada stării de urgență nu a existat o comunicare cu autoritățile sanitare, în timp ce restul de 30% evaluează la un nivel mediu comunicarea cu acestea, existând și un procent de 7,4% care declară că a primit informări punctuale cu privire la măsurile de siguranță sanitară. Cel mai probabil aici se regăsesc unitățile care au asigurat servicii de catering sau au funcționat ca centre de carantină.

7.

• Peste 80% dintre respondenții agreează ideea că Țara Dornelor poate fi promovată ca o destinație sigură de vacanță, care nu înregistrează până la această dată cazuri majore de îmbolnăviri, și sunt de părere că există un avantaj în faptul că ne putem promova ca destinație de ecoturism, cu accent pe experiențele în natură.

8.

• Printre principalele temeri legate de reluarea activității turistice se numără: lipsa turiștilor; pericolul legat de infectarea cu COVID-19; lipsa măsurilor clare de reglementare a activității turistice venite din partea autorităților; teama că turiștii vor ocoli Țara Dornelor din cauza asocierii cu județul Suceava (orașul Suceava fiind considerat focar de infecție); dificultățile financiare generate de pandemie care nu le vor mai permite oamenilor să călătorească; teama că odată ridicate restricțiile turiștii nu vor ține cont de anumite măsuri de siguranță; nerezolvarea situațiilor dintre turiștii care și-au achitat deja vacanțele și agențiile care au încasat comisioanele de rezervare – pagube de ambele părți; reținerea turiștilor de a merge în hoteluri/pensiuni cu multe locuri de cazare; problema redeschiderii “șchioape” a serviciilor HoReCa – facilități de cazare, dar nu și de alimentație.

9.

• Cu excepția membrilor din rețeaua ecoturistică locală, am dorit să aflăm și care este gradul de cunoaștere a activității noastre în rândul operatorilor turistici din destinație. „Rezultate ne conduc către ideea că mai avem de lucru și vedem asta ca pe o oportunitate, de a găsi cele mai eficiente căi pentru a face cunoscută activitatea AETD.” – este de părere managerul destinației.

[post-views]

DISTRIBUIE

ULTIMELE ARTICOLE